Reflectam deunăzi cât preț punem noi pe aparențe, pe tot ceea ce este material și contribuie la o imagine frumoasă despre noi, imagine mai mult în ochii altora decât în propriii ochi, mai mult în ochii străinilor/ persoanelor care nu contează cu adevărat pentru noi decât în ochii oamenilor pe care îi iubim.
„Terapie” prin shopping
Obișnuim să cheltuim atâția bani pe haine și încălțăminte, iar o treime din ele rămân uitate în dulapuri, uneori ani de zile; cumpărăm ținute de sute ori chiar mii de lei pe care le purtăm o singură dată la un eveniment la care suntem invitați; frecvent cumpărăm mai multă mâncare decât consumăm în realitate, o bună parte ajungând la gunoi; le luăm copiilor noștri nenumărate jucării, fără să ne ceară neapărat sau, după vârstă, le “cumpărăm” timpul petrecut departe de ei cu bani de buzunar sau cadouri nedorite. În general, obișnuim să cheltuim sume importante pe lucruri care nu ne aduc valoare reală, care ne creează iluzia deșartă a împlinirii, a fericirii ce nu durează nici 24 de ore!
De multe ori, cu cât suntem mai stresați, frustrați, nefericiți, singuri, deznădăjduiți, fără putere, speriați, etc, avem tendința de a căuta să umplem aceste goluri din viața noastră cumpărând ceva, de la ciocolată la haine, de la device-uri de tot soiul la automobile.
Deși observăm că aceste “mici bucurii” nu au un efect real, că într-un timp prea scurt după achiziție resimțim golul din interiorul nostru, ne încăpățânăm să păstrăm aceste obiceiuri, în speranța nebună că într-o zi, deși vom aplica fix același lucru, vom obține totuși ceva diferit! Într-o zi, cândva, după ce vom fi bifat toate lucrurile materiale de pe lista noastră, vom fi fericiți, liniștiți, mulțumiți, împăcați, împliniți, etc.
Întrebarea este: chiar credem asta? Chiar credem că făcând același lucru iar și iar, vom obține ceva diferit? Chiar credem că golurile noastre interioare pot fi umplute cu lucruri materiale? Că există „terapie prin shopping”? Chiar credem că acel “cândva” se va regăsi în vreun calendar sau îl va afișa vreun ceas?
Evident că NU credem, în sinea noastră știm că doar amânăm momentul asumării, momentul luării controlului asupra propriei vieți.
Cum râmâne cu investiția în propria persoană?
Un curs, un program de dezvoltare personală, ședințele de consiliere și terapie, cărțile și altele asemenea ni se par “scumpe” sau “nepotrivite”.
De ce să investesc eu câteva sute de lei sau de euro într-un program care să mă ajute să mă descopăr, să mă înțeleg, să știu cine sunt și unde vreau să ajung, care să îmi faciliteze calea spre succes, așa cum succesul este perceput de către fiecare; un program în care eu sunt în centrul atenției și primesc tot suportul pentru a mă autodepăși?
Este scump- mai bine îmi iau niște pantofi ce sunt la reducere, văd apoi cu ce îi port… când îi port… dacă îi port.
Este nepotrivit- dar ce sunt nebun ca să fac consiliere sau terapie? Eu nu am nevoie de asta, mă descurc și singur!
Scump și nepotrivit este să trăiești într-o amânare continuă, așteptând un moment potrivit, care nu mai vine niciodată… vei constata asta pe la 70-80 de ani. Poate… Adică speranța de viață a crescut în ultimii ani, cum a crescut însă și numărul cazurilor de atacuri cerebrale și infarct în rândul celor până în 40 de ani. E doar o constatare în baza unor statistici, nu le-am făcut eu…
Stresul, "boala secolului 21"
Există nenumărate studii care au demonstrat efectele nocive pe care stresul îl are asupra noastră, cum favorizează cele mai diverse boli, cum ne transformă fizic, mental și emoțional...
În spatele stresului stă frica... frica de eșec, frica de a nu fi suficient sau de a nu fi acceptat/iubit, frica de singurătate, frica de pericole (imaginare de cele mai multe ori), etc.
Profesorul Dulcan descrie câteva experimente legate de frică și efectele ei – unul dintre acestea este cel al învățatului arab, Avicenna, care a pus un lup lângă un miel, separați totuși printr-un gard prin care se puteau însă vedea în permanență. Mielul, deși avea la dispoziție hrană, a slăbit accelerat, deoarece frica pe care i-o crea prezența lupului în apropierea sa i-a tăiat apetitul. Cum afirmă profesorul „frica, teama de pericole, reale și imaginare, ne tensionează, ne otrăvește clipă de clipă celulele, ne scurtează zilele și ne diminuează randamentul”.
Trăim cel mai adesea ancorați în trecut sau încercând să anticipăm viitorul și făcându-ne griji, alimentând diverse frici neîntemeiate. Devenim mielul din studiul lui Avicenna.
Creierul nostru nu face diferența între real și imaginar.
Un studiu arăta că 40% din lucrurile pentru care obișnuim să ne stresăm nu ajung să se întâmple vreodată, în timp ce 12% provin din criticile celor din jur.
Ce rămâne de făcut?
Să cheltuim bani așadar pe diverse lucruri materiale în speranța că vom umple niște goluri emoționale, mentale și spirituale este un nonsens. Când simți că te „doare sufletul”, nu te duci la farmacie să iei analgezice, așa și atunci când simți că nu ești mulțumit cu cine ești, cu randamentul pe care îl ai, relațiile pe care le legi, cariera de până acum, viața pe care o duci, în general- nu există nici medicamente minune, nici tone de obiecte cât să fie suficiente să „repare” ceva.
Desigur, nici programele de dezvoltare personală nu sunt pilule magice- schimbarea apare în timp, în pași mici dar semnificativi, cu eforturi susținute, cu multă asumare și responsabilitate, cu acțiune zi de zi, nu doar gânduri. Dar programele astea dau o direcție, ele sunt proiectate și testate să te sprijine în evoluția ta, în depășirea blocajelor care te țineau pe loc sau chiar te duceau în regres; aceste programe sunt gândite să îți ofere cadrul adecvat creșterii tale. Ești tu cel care deține resursele și care le va valorifica, ești tu cel care va utiliza instrumentele și va acționa pas cu pas, ești tu cel care va face diferența în viața ta, dar prin aceste programe vei avea parte de ghidare, de tot suportul de care se poate bucura un om pentru a realiza ce își propune, de orientare când orizontul pare a fi în ceață, de cunoașterea și înțelegerea unor instrumente absolut necesare, de încurajare constantă și de responsabilizare pe tot parcursul procesului.
Investiția în creșterea ta în plan personal și profesional vine la pachet cu umplerea golurilor din plan emoțional, mental și spiritual, precum și cu prosperitate.
Este o chestiune de alegere personală, la fel ca cea mai mare parte din viața ta!
De Crăciunul ăsta alege să investești în tine! Nu în ceea ce poți deține, ci în ceea ce ești și poți deveni! Adevăratul TU! Trup, minte și suflet! Fă-ți un cadou diferit!
Dacă decizi să începi un program de transformare, poți pierde câteva sute de lei sau poți câștiga începutul unei vieți împlinite! Pune în balanță: merită încercat?
Eu îți vorbesc nu din perspectiva facilitatorului de program, ci din perspectiva unei cosumatoare de dezvoltare personală, a persoanei în viața căreia consilierea, life coaching-ul, cursurile și materialele de dezvoltare personală parcurse în ultimii ani au făcut o diferență uriașă.
În urmă cu câțiva ani, traversam o perioadă dificilă în viață, atât în plan personal, cât și profesional. Simțeam, fără să exagerez, că îmi pierdusem identitatea; eram într-un întuneric din care nu reușeam să îmi găsesc resursele să ies și simțeam că sunt la limita puterilor. Făcusem coaching și anterior, într-un context business la acea vreme, iar de-a lungul anilor, domeniul în care am lucrat (resurse umane) a făcut să am tangență în mod constant cu dezvoltarea personală și profesională, să particip la cursuri, să citesc numeroase materiale pe acest segment, având și rolul de a-mi sprijini colegii în dezvoltarea și creșterea profesională.
Cu alte cuvinte, aveam la nivel teoretic cunoștințele necesare să înțeleg și să gestionez corect situațiile prin care treceam. Dar știți cum este... singurul mod de a vedea întreaga imagine dintr-un tablou este să fii în afara lui. Și ca să pot face acest pas „în afară” aveam nevoie de mai mult decât cunoștințe, aveam nevoie de orientare, de îndrumare, de încurajare, aveam nevoie de cineva care să mă sprijine și să îmi faciliteze procesul. Aveam nevoie de cineva obiectiv, focusat 100% pe nevoile și obiectivele mele, o persoană în care să pot avea încredere și care să își dedice timpul petrecut împreună exclusiv în direcția mea. Eu singură nu reușeam; prietenii și familia, deși îmi ofereau sprijin, nu reușeau să fie obiectivi și nici disponibili în totalitate (aveam sentimentul deja că le răpesc prea mult timp) și desigur, lor le lipseau metodele și instrumentele prin care să îmi încurajeze „personal empowerment”-ul de care aveam atâta nevoie.
Cât se poate de simplu și scurt: eu am apelat atunci la consiliere, am colaborat cu un psihoterapeut în primă fază, pentru că îmi era cel mai la îndemână (în orașul în care locuiesc eu, încă nu cunosc un coach nici măcar acum, în anul 2020- ok, am devenit eu, dar nu se pune în cazul ăsta😊); apoi am mers în paralel cu un coach în ședințe online, pentru câteva săptămâni, și am concluzionat că acest tip de consiliere, coachingul, se potrivea cel mai bine nevoilor mele, mă ajuta să obțin rezultate concrete de la o ședință la alta, m-am (re)descoperit, înțeles, iertat, acceptat; mi-am schimbat efectiv viziunea asupra vieții și a fost o schimbare profundă și eliberatoare!
Așadar, când îți vorbesc despre beneficiile unui program de dezvoltare personală, NU îți vorbesc din cărți sau din auzite, ci îți vorbesc din experiențe reale, experiențele clienților și inclusiv sau mai ales, din propria mea experiență!
În loc de concluzie...
Programul de dezvoltare personală pe care eu îl propun, compus din cursul „Relația cu Sine” și coaching, este inspirat din propriile mele căutări și descoperiri, totodată conține „Cele 15 legi supreme ale dezvoltării personale”* enunțate de John Maxwell (*program care a impactat mii de oameni de-a lungul anilor), legi explicate pas cu pas în decursul a 5 săptămâni și, nu în ultimul rând, implică ședințe individuale de coaching menite să fixeze informațiile prezentate la curs, prin aplicarea lor în viața ta de zi cu zi și în direcția obiectivelor tale.
Eu rămân la un click distanță cu bucuria de a-ți da mai departe starea de bine!