Am văzut, auzit și citit multe opinii despre dezvoltarea personală: unii contestă utilitatea acestui proces și ironizează efectele sale, în timp ce alții l-au transformat în ceva mult prea comercial, limitat la citate motivaționale, cărți best-seller, rețete minune cu aplicabilitate universală sau ședințe de coaching foarte costisitoare.
Eu sunt de părere că dezvoltarea personală exista în cele mai rudimentare forme ale sale chiar la ceva timp de la apariția Homo Sapiens- este strict o părere personală, bazată doar pe deducția mea că evoluția incontestabilă a omului la nivel cognitiv și comportamental de acum aproximativ 300.000 de ani a avut loc ca o consecință a dezvoltării personale și ulterior, a avut loc pe scară largă, la nivel de specie. De la Socrate încoace vorbim despre dovezi de preocupare privind autoreflexia, cunoașterea sinelui, ș.a., iar în ultimii zeci de ani dezvoltarea personală a luat amploarea cunoscută.
Utilitatea acesteia consider că este absolut evidentă, iar contestatarii ei fie nu au avut rezultate ei înșiși (aici, întrăm în zona de confort care este un subiect de dezbătut în sine, deci multe de spus), fie contestă ideea de a fi antrenat în acest sens de către cineva, de a fi consiliat de către un specialist. În ultimul caz, țin să precizez că în opinia mea oamenii se împart între cei care au capacitatea de autodisciplină, sunt autodidacți, au un nivel ridicat de inteligență emoțională, deci se descurcă în acest proces fără intervenția unui facilitator (statistic vorbind, acest tip de oameni reprezintă un procent mai scăzut) și cei care au nevoie să fie sprijiniți în procesul de orientare-învățare, în diverse etape din viața lor (un număr de oameni semnificativ mai mare).
Referitor la caracterul comercial al dezvoltării personale, eu consider că educația corectă a publicului larg este absolut necesară. Așadar, citatele motivaționale, cărțile "best-seller", anumite recomandări general valabile (nu există rețete minune cu aplicabilitate universală, asta se știe!) sau ședințele de coaching, mai mult sau mai puțin costisitoare, își au rolul și aportul lor, dar dezvoltarea personală – după cum îi spune și numele – este în primul rând despre fiecare om în parte care își dorește (adică este puternic motivat) să evolueze în plan emoțional, cognitiv, comportamental sau spiritual ori în toate aceste planuri deopotrivă.
În concluzie, fiecare om necesită dezvoltare personală, dar în funcție de propriile interese, de aptitudini și abilități, de obiective, de buget, de priorități și de alți factori, decide în ce moment și în ce condiții acționează în acest sens și desigur, dacă o poate face cu sau fără facilitarea unui specialist.
Îmi doresc să îți fi adus claritate în acest sens și oricând simți nevoie de a fi ghidat/ă în acest proces, îți reamintesc că eu sunt doar la un click distanță 😉
PS: Eu personal de când am descoperit consilierea și am probat pe pielea mea rezultatele de impact, am decis să apelez în mod frecvent (dar nu permanent) la aceste servicii, să fiu antrenată la rândul meu pentru a putea crește continuu. Aceasta a fost de altfel și recomandarea formatorului nostru în cadrul programului de perfecționare: să fim noi înșine consiliați de către un specialist.