top of page
Search
Writer's pictureDaniela Serban

Legătura dintre comunicare nonverbală și încredere în sine



Comunicarea este esența interacțiunii umane. Prin comunicare, oamenii își exprimă gândurile, ideile, opiniile și emoțiile. Iar ceea ce e crucial să înțelegem e că exprimăm toate astea uneori fără ca măcar să scoatem un sunet. Asociem comunicarea exclusiv cu vorbitul, când de fapt ea are loc chiar în absența vorbelor, iar un gest sau o simplă privire cântărește mult mai mult decât o mie de cuvinte.


Dacă verbalul joacă un rol semnificativ în comunicare, elementele ce țin de nonverbal, mai exact limbajul corpului, expresiile faciale, dar și paraverbalul (tonul vocii, pauzele) sunt la fel de importante, ba am putea spune că sunt chiar mai importante dacă luăm în considerare rezultatele studiului făcut de Albert Mehrabian, profesor emerit de psihologie la UCLA.


Comunicarea nonverbală poate avea un impact semnificativ asupra modului în care ne percepem pe noi înșine și asupra modului în care ne percep ceilalți.


În cele ce urmează îmi propun să punctăm
importanța comunicării nonverbale atunci când vine vorba de încredere în sine.

Cred că putem fi cu toții de acord că încrederea în sine este o componentă critică a succesului, fericirii, împlinirii. Fără încredere în sine, indivizilor le pot lipsi curajul și motivația de a-și urmări obiectivele și aspirațiile. De fapt, studiile au arătat că persoanele care prezintă un nivel ridicat de încredere în sine tind să aibă mai mult succes în viața personală și profesională. Iar acest lucru cred că l-ai observat și tu din propria-ți experiență: cum finalizezi un task, cum interacționezi la muncă sau în timpul liber cu cei din jur ori cum/ dacă îți asumi responsabilitatea unor proiecte provocatoare când ai încredere în tine versus când nu ai.



Comunicarea nonverbală joacă un rol critic în construirea și proiectarea încrederii în sine.

Limbajul corpului este poate cel mai important instrument de comunicare nonverbală atunci când vine vorba de proiectarea încrederii în sine. Acesta poate transmite multe despre cum ne simțim și despre ce gândim despre noi înșine. Cele mai simple dar evidente exemple: să stai în picioare, cu spatele drept, privirea în față și să stabilești contact vizual sunt semne ale încrederii în sine. În schimb, spatele aplecat, privirea în jos și evitarea contactului vizual pot indica un nivel de încredere în sine scăzut. Ajustându-ne poziția corpului putem transmite încredere, chiar și atunci când este posibil să nu o simțim inițial.


Expresiile faciale sunt, de asemenea, un instrument important de comunicare nonverbală atunci când vine vorba de proiectarea încrederii în sine. Zâmbetul, de exemplu, poate transmite un comportament pozitiv și abordabil, care ne poate face să ne simțim mai încrezători. Desigur, putem face uz de zâmbet și când vrem să ascundem o emoție negativă, precum frica sau furia.

Dimpotrivă, încruntarea sau o privire tăioasă ne poate face să părem inabordabili și nesiguri.


În afară de expresii faciale, e important să conștientizăm că noi ne exteriorizăm emoțiile și prin ceea ce se numește „microexpresie facială”. Paul Ekman, psiholog și profesor emerit al Universității din California, a identificat expresii faciale ce se instalează pe chipul unei persoane pentru o durată foarte scurtă (fracțiuni de secundă) și care ne semnalează emoțiile unei persoane chiar și atunci când persoana în cauză încearcă să o ascundă. Acesta a demonstrat, alături de colegii cu care a realizat studiul, că există 43 de mușchi faciali care prin combinație pot genera 10.000 de microexpresii. Ele apar fie când persoana încearcă să își suprime emoția (intenționat), fie când și-o reprimă (neintenționat). Acestea având o durată de 1/25 secunde sunt greu de detectat la nivel conștient, dar sunt recunoscute de neuronii oglindă și le reflectăm prin imitație. Cu antrenament, aceste microexpresii pot fi detectate în timp real – mai multe pe website-ul său: https://www.paulekman.com/.


Tonul vocii este încă un alt aspect esențial care ține de comunicarea paraverbală având un impact semnificativ privind încrederea în sine. A vorbi clar, pe un ton potrivit (suficient de tare cât să te faci auzit cu ușurință, dar fără a da impresia că strigi/ țipi) poate transmite încredere în sine, în timp ce a vorbi încet sau ezitant, cu pauze între cuvinte sau bâlbâieli constante (gen „ăăăăăăă” sau „ââââââ”) poate transmite o lipsă de încredere.



În concluzie, comunicarea nonverbală joacă un rol critic când vine vorba de încrederea în sine și invers:

Un nivel scăzut de încredere în sine te va împiedica să comunici convingător, asertiv ori pur și simplu cursiv.


În programele de comunicare în care lucrez direct alături de clienții mei pun accent pe autocunoaștere și încredere în sine, pentru că dacă îți dorești să comunici eficient nu e suficient să înveți niște strategii, tactici sau să înveți de pe rost niște cuvinte și expresii ca pe o poezie! Dacă vorbele tale nu se aliniază cu ce transmiți prin mimică, gestică sau tonul vocii, mesajul tău nu va fi recepționat de către interlocutor cum ți-ai dori. Va fi un gest, o privire, o microexpresie ori tonul vocii care nu va convinge, care va atenua din impactul mesajului transmis ori îi va da un alt sens.


Putem afirma fără rețineri că rolul pe care comunicarea îl joacă în construirea relațiilor, atât personale, cât și profesionale, este critic, iar felul în care combinăm cele trei elemente - verbal, nonverbal și paraverbal – în interacțiunile directe (ori video) poate duce la construirea unui zid, abis sau punte între noi și ceilalți.


191 views0 comments

Comments


bottom of page