top of page
Search

Cât de mult costă un mediu de lucru toxic?


Un mediu de lucru toxic costă!

Iar costurile sunt suportate deopotrivă de angajați și de organizație. Nu e o situație „ori, ori”, ci ”și, și”.


Locul de muncă joacă, fără dubii, un rol important în viața fiecărui om activ profesional, fiind totodată mediul în care fiecare își petrece cea mai mare parte din timpul de peste zi. Felul în care decurg lucrurile la serviciu are impact asupra relațiilor stabilite între angajați, asupra nivelului de cooperare și implicit, asupra productivității, performanței, stabilității organizației.


Un studiu realizat de Harvard Business Review revela în urmă cu câțiva ani ce se întâmplă când conflictele dintre angajați rămân nerezolvate:

· 48% dintre cei implicați în conflict și-au diminuat eforturile de muncă

· 47% și-au redus timpul de lucru

· 38% și-au redus calitatea muncii

· 66% confirmă că performanțele lor s-au diminuat

· 63% au pierdut timp ca să evite persoana care îi deranja

· 78% au spus că loialitatea lor față de organizație a scăzut.



Îmi propun ca în acest articol să explorăm costurile unui astfel de mediu, în care fie angajații nu se respectă între ei, intră în competiții neproductive, fie managerii se dovedesc a fi persoane dificile- și într-un caz, și în altul, atmosfera ajunge să fie marcată de nemulțumiri constante, conflicte, defăimări sau inechități.



1. Productivitate scăzută

Primul cost semnificativ (și un semnal de alarmă serios) este legat de scăderea angajamentului oamenilor, ca urmare a faptului că nu se identifică în niciun fel cu organizația și rolul avut.


Într-un mediu toxic de muncă, când angajații se concentrează din ce în ce mai mult asupra conflictelor și problemelor interpersonale, își pierd focusul, nu își mai găsesc motivația și implicit, ajung să nu-și mai îndeplinească sarcinile în mod eficient.

Competițiile neproductive în care se lasă antrenați și lipsa de respect dintre colegi pot duce la o scădere semnificativă a productivității cu impact negativ asupra cantității și calității muncii lor, deopotrivă.


Productivitatea la nivel organizațional scade și ca urmare a faptului că, în astfel de condiții potrivnice, crește absenteismul.

Cu toții cunoaștem cel puțin un caz în care un angajat s-a îmbolnăvit subit după o ceartă cu șeful sau care, în căutarea unui alt loc de muncă, pentru că nu se mai regăsește într-un mediu în care nu se simte apreciat și valorizat, prezintă un certificat medical ca să poată absenta motivat.

Cum desigur, se poate asista la o creștere a absenteismului în mod justificat, pe fondul stresului și al anxietății pe care acest mediu toxic îl generează, nu de puține ori oamenii acumulând atâtea frustrări, reprimând atâtea emoții negative, încât corpul (sau psihicul) cedează și se instalează ori, după caz, se acutizează diferite afecțiuni care necesită îngrijiri medicale și repaos.



2. Retenția Angajaților

Mediul toxic de muncă reprezintă un motiv major ce stă la baza deciziei angajaților de a părăsi compania. Oamenii care nu se simt apreciați sau care se confruntă cu comportamente distructive vor căuta o altă oportunitate de angajare cu un mediu de lucru mai prietenos, mai sănătos în cele din urmă. Este dificil, dacă nu chiar imposibil, să menții pe termen lung angajați valoroși într-un mediu de lucru în care nu sunt puși în valoare, ba chiar sunt puși la zid.


Astfel că lipsa satisfacției cu privire la mediul existent la locul de muncă duce inevitabil la o fluctuație crescută de personal, iar costurile asociate de recrutare și selecție, respectiv de integrare, adaptare și pregătire specializată a noilor angajați sunt semnificative.

Fluctuația ridicată a personalului este costisitoare pentru organizații tocmai pentru că implică pierderea de know-how, de abilități practice formate în acord cu particularitățile organizației, iar timpul pentru înlocuirea în termeni de eficiență a celor plecați, în cele mai multe situații, ajunge să fie cu mult mai lung decât o perioadă de preaviz.


Când managerii dificili nu reușesc să ofere o direcție clară și sprijinul necesar pentru angajați ca să își atingă obiectivele, se creează premisele unui climat de incertitudine și ineficiență care va veni la pachet cu costuri ridicate privind randamentul echipelor, performanței și desigur, cu fluctuație de personal. Oamenii nu părăsesc organizații, ci manageri – se spune.




3. Sănătatea fizică și emoțională a angajaților


Unul dintre costurile majore ale unui mediu toxic de muncă este stresul cronic și impactul asupra sănătății fizice și emoționale, mentale a angajaților. Un astfel de mediu poate avea consecințe grave asupra sănătății angajaților din acea organizație, fenomenul de burnout fiind tot mai des întâlnit, precum și situațiile de afecțiuni medicale pe care stresul le favorizează în rândul persoanelor cu vârste sub 40 de ani, afecțiuni care până nu demult, erau obișnuite celor cu vârste mult mai înaintate – AVC, de exemplu.


Angajații care se confruntă frecvent cu comportamente neproductive, critici constante și relații tensionate la locul de muncă pot ajunge la anxietate, depresie ori alte probleme de sănătate mentală. Aceste probleme nu numai că afectează calitatea vieții angajaților, dar generează desigur și absenteism, scăderea productivității și în cele din urmă, fluctuație de personal, cu impact serios asupra imaginii companiei.



4. Employer Branding

Brandul de angajator se construiește în interior. Nu e despre marketingul plătit făcut în afara organizației ori oricum, e prea puțin despre asta. Când mai aud un manager de resurse umane sau director de societate vorbindu-mi despre faptul că are buget ca să extindă brandul de angajator, să devină mai vizibili pe piață și totul este despre reclame, anunțuri, postări glamorous, îmi vine în minte bancul ăsta:

O doamnă manager de resurse umane moare și sufletul ei ajunge la Porțile Raiului. Sfântul Petru o întâmpină:

- Bine-ai venit! Uite noi nu suntem prea siguri ce să facem cu tine, o să îți arătăm și Raiul și Iadul, iar la final luăm o decizie.

- Păi lăsați-mă să intru în Rai.

- Aș vrea eu, dar am ordine de Sus. Vei petrece o zi în Iad și una în Rai și apoi vedem in care din ele vei vrea să-ți petreci eternitatea.

- Dar eu am decis deja. Prefer să rămân în Rai.

- Îmi pare rău, regulile sunt reguli.

Și astfel Sf. Petru o invită să ia un lift spre Iad. Ușile s-au deschis și ea s-a trezit călcând pe iarba verde a unui teren de golf minunat. Mai departe, erau un restaurant și un club unde și-a văzut toți prietenii din timpul vieții - directori și ei, cu care lucrase si care acum o aclamau. Au alergat toți spre ea, au îmbrățișat-o și au discutat despre vremurile trecute.

Apoi, au avut parte de o rundă de golf și seara s-au dus să ia cina la restaurant unde a mâncat homar, caviar, deserturi pe alese. În club, a facut cunoștință și cu Diavolul care era de fapt un tip super de treabă și s-au distrat de minune spunând bancuri și dansând. Când a venit momentul să plece în Rai, cu greu s-a despărțit de ei.

Următoarele 24 de ore și le-a petrecut în Rai odihnindu-se pe norișori și cântând la harpă. Era liniște, seninătate, s-a simțit excelent iar cele 24 de ore au trecut fără să-și dea seama.

Sf. Petru a venit la ea la finalul acelor 24 de ore.

- Deci, ai petrecut o zi în Iad și una în Rai. Acum e timpul să îți alegi eternitatea.

- Nu credeam c-am să spun asta, adică, știi, mi-a plăcut mult în Rai, m-am relaxat, m-a cuprins o pace infinită, dar cred că m-am simțit mai bine în Iad, alături de prietenii mei și în energia de acolo.

Decizia fiind luată, Sf. Petru o conduce la lift, iar ea se reîntoarce în Iad, după cum alesese. Când ușile se deschid, vede un peisaj dezolant, pustiu, acoperit cu gunoi și mizerie. Prietenii ei erau îmbrăcați în zdrențe și urlau de dureri și chinuri, în timp ce cazanele cu smoală se pregăteau epntru ei. Diavolul și-a făcut și el apariția.

- Nu înțeleg, spuse femeia tremurând, ieri când am fost aici era un teren de golf și un restaurant, un club, unde am mancat bine, am dansat si m-am simțit extraordinar alături de voi. Acum nu mai e decât pustiu, gunoi, iar prietenii mei urmează să fie aruncați în cazan?

Diavolul s-a uitat la ea și a zâmbit:

- Ieri te recrutam. Azi ești angajată...

Problema cu mediul toxic dintr-o organizație e că i se duce buhul repede- tot ca Iadului!


Un mediu toxic de muncă afectează negativ imaginea și reputația organizației pe termen lung. Comentariile negative, nemulțumirile și defăimările ajung mai departe la urechile clienților, partenerilor de afaceri și mai ales, la urechile candidaților la locurile de muncă. O organizație care este cunoscută pentru conflicte constante și nemulțumirea angajaților poate avea dificultăți în atragerea noilor talente sau chiar în menținerea relațiilor cu clienții existenți.


În aceste condiții, acțiunile întreprinse în exterior, indiferent de bugetul avut la dispoziție, nu au puterea de a spăla imaginea companiei. Organizației îi va fi tot mai greu să atragă oameni valoroși, va fi nevoită să mizeze tot mai mult pe aspectul financiar, dar fără posibilitatea de retenție pe termen lung. Eforturile depuse în exterior vor crește considerabil cât timp nu se îmbunătățesc lucrurile în interior.




5. Proactivitate, creativitate și inovație

Competițiile neproductive în care se antrenează angajații din organizații unde comportamentele distructive sunt încurajate și aceștia își arată în mod constant lipsă de respect au drept rezultat pierderea interesului de a colabora și de a inova.


Într-un mediu în care oamenii se tem să-și împărtășească ideile, să preia inițiativa, să ia decizii și nu reușesc să coopereze pentru a urmări cu succes obiectivele, organizația poate pierde oportunități valoroase de dezvoltare și progres.




6. Litigii

Un mediu toxic de muncă poate desigur duce și la posibile costuri de ordin legal pentru organizație. Angajații nemulțumiți pot să se îndrepte spre o instanță de judecată pentru a-și proteja drepturile, acuzând hărțuire, discriminare sau alte forme de comportament abuziv. Procesele de acest fel presupun costuri semnificative în termeni de avocați, timp și alte resurse, ca să nu mai menționăm impactul pe termen lung asupra reputației societății.




După cum am văzut mai sus, mediul toxic de muncă nu este doar dăunător angajaților (oricum, ar fi nesănătoasă abordarea angajatorului: îi afectează pe salariați la nivel individual, deci nu e treaba noastră), ci are și costuri semnificative pentru organizații.

Costurile nu se limitează doar la resursele financiare, ci includ și impactul asupra sănătății și bunăstării angajaților, precum desigur, implică totodată și impactul asupra productivității și performanțelor la nivel organizațional. Stresul și felul în care este afectată sănătatea fizică, emoțională, mentală a angajaților, fluctuația personalului, scăderea productivității, deteriorarea imaginii societății pot afecta grav succesul unei acesteia.


Prin urmare, este esențial ca organizațiile să promoveze un mediu de muncă sănătos, bazat pe respect, colaborare și susținere și să adopte cu prioritate măsuri realiste, viabile, în timp util, pentru a preveni și gestiona eficient problemele legate de comportamentele distructive la locul de muncă. Doar astfel, acestea pot oferi un mediu de lucru atrăgător pentru angajați și își pot asigura totodată succesul pe termen lung ca afacere construită cu și pentru oameni.


La trainingul „Cum să abordezi tipologiile dificile de oameni în mediul profesional” detaliem și despre ce poate face un lider autentic pentru a crea premisele unui mediu de lucru sănătos. Evenimentul este gratuit și feedback-urile de la prima ediție sunt grozave - descoperă mai multe aici.



113 views0 comments

Commentaires


bottom of page